Într-un zbor lung stai ore în șir într-un spațiu strâmt, într-o cabină cu aer foarte uscat și cu presiune mai joasă decât la sol. Pentru majoritatea oamenilor sănătoși acest lucru înseamnă doar oboseală, picioare umflate, urechi înfundate și o piele uscată. Pentru unele persoane, însă, imobilitatea prelungită și bolile preexistente cer pregătire și atenție în plus.
Ghidul explică ce se întâmplă cu corpul tău în avion și ce poți face practic, înainte, în timpul și după zbor, pentru circulație, urechi, hidratare, somn și digestie. Informațiile sunt generale: dacă ai o boală de inimă, de plămâni, de sânge, ești însărcinată sau ai fost operat recent, discută cu medicul înainte să cumperi biletul.
Ce se întâmplă cu corpul în cabină
Cabina avionului este presurizată la un nivel apropiat de cel de la altitudini de câteva mii de metri, mai mic decât presiunea de la sol, iar aerul este foarte uscat. Corpul resimte aceste schimbări prin urechi, prin sinusuri, prin piele și prin senzația de sete sau de oboseală.
Presiunea și gazele din corp
Când avionul urcă, presiunea scade, iar gazele din corp se dilată ușor. Poți simți balonare, mai ales dacă ai mâncat alimente care produc gaze. La coborâre apare efectul invers, iar urechile și sinusurile se echilibrează cu efort. Mai multe despre efectul altitudinii pe teren, nu în aer, în Vacanța la munte: altitudinea, frigul și efortul neobișnuit.
Aerul uscat
Umiditatea din cabină este foarte joasă, mult sub cea din casă. Efectele sunt gâtul uscat, nasul uscat, ochii iritați, buzele crăpate și pielea care strânge. Nu este periculos pentru un om sănătos, dar poate deranja, în special pe cei care poartă lentile de contact sau au o răceală.
Imobilitatea
Stai ore în aceeași poziție, cu genunchii îndoiți. Fluxul de sânge din vene, în special din picioare, încetinește fără contracția mușchilor. Aceasta este cauza pentru care se vorbește despre trombembolism în călătorii lungi.
Circulația și tromboza venoasă
Stagnarea sângelui din vene la persoanele care stau ore în șir pe loc poate favoriza, rar, formarea unui cheag într-o venă profundă a piciorului, numită tromboză venoasă profundă. Riscul este mic pentru majoritatea călătorilor, dar crește în anumite situații și merită cunoscut.
Cine are risc mai mare
Riscul crește la persoanele care au avut deja o tromboză, au boli ale sângelui sau ale coagulării, sunt în perioada de după o operație sau o fractură recentă, au cancer, sunt însărcinate sau în lăuzie, iau tratamente care influențează coagularea, sunt obeze sau fumează. Vârsta înaintată și zborurile foarte lungi contribuie. Dacă te regăsești aici, întreabă medicul ce măsuri sunt potrivite, deoarece unele situații cer recomandări individuale.
Ce poți face pentru circulație
- Mișcă gleznele și labele picioarelor la fiecare 20–30 de minute: flexii și extensii, rotiri.
- Strânge și relaxează mușchii gambelor.
- Merge pe culoar la fiecare una–două ore, când semnalul de centuri permite.
- Nu ține picioarele încrucișate mult timp.
- Poartă haine largi și încălțăminte comodă.
- Hidratează-te regulat.
Dacă medicul îți recomandă ciorapi compresivi, ei trebuie să aibă mărimea și presiunea indicate de specialist; nu purta ciorapi aleși la întâmplare, pentru că pot strânge necorespunzător.
| Moment | Ce faci |
|---|---|
| La fiecare 20–30 de minute | Mișcări ușoare pentru glezne și gambe, din scaun |
| La una–două ore | Plimbare pe culoar, când este permis |
| În tot zborul | Apă în înghițituri mici, haine largi |
| După aterizare | Mișcare ușoară și atenție la picioare |
Sfat: Alege un loc la culoar dacă ai nevoie să te ridici des, ca să nu stânjenești pe nimeni și să nu amâni mișcarea.
Semnele de alarmă
Durerea, umflarea, căldura sau roșeața unui singur picior, mai ales la câteva zile după zbor, trebuie evaluate de medic fără întârziere. Dacă apare brusc dificultate la respirație, durere în piept sau tuse cu sânge, sună la 112: poate fi vorba de un cheag ajuns la plămân, o urgență.
Atenție: Aceste semne pot apărea chiar și la câteva zile după zbor. Nu aștepta „să treacă” dacă un picior este mai umflat și mai dureros decât celălalt.
Urechile: presiunea la decolare și aterizare
Urechea medie este un spațiu cu aer, legat de gât prin trompa lui Eustachio. Când presiunea se schimbă, trompa trebuie să se deschidă ca să egalizeze presiunea de o parte și de alta a timpanului. Dacă nu reușește, simți ureche înfundată, durere și uneori scăderea temporară a auzului.
| Moment | Ce se întâmplă | Ce ajută |
|---|---|---|
| Decolare și urcare | Presiunea scade, aerul din ureche iese ușor | Înghițit, mestecat, căscat |
| Croazieră | Presiune stabilă | Hidratare, odihnă |
| Coborâre | Presiunea crește, trompa se deschide mai greu | Înghițit des, căscat, manevra Valsalva ușoară |
| După aterizare | Senzație de ureche înfundată, ușor auz scăzut | Răbdare, înghițit, mestecat |
Ce poți face
Înghițitul, mestecatul unei gume sau al unei bomboane (pentru copiii mai mari), căscatul sau băutul în înghițituri mici ajută trompa să se deschidă. La coborâre, nu dormi adânc, pentru că nu înghiți suficient. Manevra Valsalva ușoară, adică expirația blândă cu nasul și gura închise, se face fără forță, pentru că un efort puternic poate dăuna.
Răceala și zborul
Când nasul e înfundat, trompa se deschide mai greu, iar durerea de ureche la coborâre poate fi serioasă. Dacă ai răceală puternică, sinuzită sau infecție de ureche, discută cu medicul înainte de zbor. Despre simptomele nazale și când sunt semn de alarmă citește Nasul înfundat și sinuzita: ce e normal și ce e semn de alarmă.
Bebelușii și copiii mici
Sugarii pot suge, la sân sau la biberon, în timpul coborârii, ca să înghită des; copiii mici pot bea apă în înghițituri mici. Dacă un copil plânge puternic la aterizare, este adesea durerea de ureche; de obicei trece după aterizare. Dacă persistă sau apar febră ori scurgere din ureche, mergi la medic.
Hidratarea, mâncarea și somnul în zbor
Hidratarea și mesele ușoare reduc oboseala și disconfortul. Aerul uscat din cabină face ca setea să fie mai puțin evidentă, deci nu aștepta să-ți fie sete.
Câtă apă și ce băuturi
Bea apă regulat, în cantități mici și dese. Alcoolul și cafeaua în exces deshidratează și strică somnul, iar alcoolul în cabină se simte mai puternic. Dacă ai restricții de lichide din cauza unei boli de inimă sau de rinichi, urmează indicațiile medicului.
Mesele
Alege mese ușoare și evită excesul de alimente grase sau care dau balonare. Dacă ai o dietă specială (diabet, alergii), anunță compania aeriană din timp și ia o gustare de rezervă. Atenție la igiena mâinilor înainte de masă; în spațiile aglomerate se aplică aceleași reguli ca în sezonul rece, explicate în Spălarea mâinilor și virusurile respiratorii: ce funcționează.
Somnul
Pentru somn, o pernă de gât, o mască pentru ochi și dopuri pentru urechi pot ajuta. Evită somniferele luate fără sfatul medicului, mai ales în zboruri lungi, unde imobilitatea e deja un factor de risc. Detalii despre ritmul somn–veghe la schimbarea fusului orar sunt în Jet lag-ul: cum te adaptezi la un fus orar diferit.
Pregătirea înainte de zbor
Pregătirea începe cu câteva zile înainte, nu în aeroport. Pașii sunt simpli, dar îi neglijăm adesea.
Vizita la medic
Merită o discuție cu medicul dacă ai o afecțiune cronică, ești însărcinată, ai fost operat recent, ai avut o tromboză sau iei tratamente complexe. El poate spune dacă este sigur să zbori, ce documente îți trebuie și ce măsuri iei. Pentru o planificare mai amplă a vacanței cu o afecțiune cronică, vezi Concediul cu o boală cronică: ce pregătești înainte de plecare.
Medicamentele și documentele
Medicamentele personale, într-un ambalaj original și cu prospect, se țin în bagajul de mână. Notează lista de tratament și datele de contact ale medicului. Ce iei cu tine într-o trusă mică găsești în Trusa medicală de călătorie: ce iei cu tine în vacanță.
Alegerea locului
Un loc la culoar facilitează ridicatul; unul la fereastră te ajută să dormi. Dacă ai picioare lungi sau probleme de circulație, un loc cu mai mult spațiu pentru picioare poate fi util. Rezervă din timp, dacă politica companiei permite.
În timpul zborului: un plan pe etape
Un plan simplu te ajută să nu uiți măsurile de bază. Poți adapta orele după durata zborului.
- La început: pantofi comozi, haine largi, apă la îndemână.
- Prima parte: mișcă gleznele, merge pe culoar.
- La mijloc: hidratare, masă ușoară, somn dacă e momentul potrivit.
- Înainte de coborâre: bea apă, evită somnul adânc, pregătește-te pentru ureche.
Pielea, ochii și nasul
Aplică o cremă hidratantă și balsam de buze, iar dacă porți lentile de contact, alege ochelarii pentru zboruri lungi sau întreabă specialistul despre picături fără conservanți. Nasul uscat se poate umezi cu spray cu apă sărată, pe care îl poți folosi fără prescripție, dar întreabă farmacistul dacă ai probleme nazale.
Mișcarea fără să deranjezi
Exercițiile pentru glezne se fac discret, din scaun. Dacă vecinul de rând doarme, ridică-te cu grijă când treci. Nu ezita să te ridici: sănătatea ta contează mai mult decât un moment de incomoditate.
După aterizare
Primele ore după un zbor lung sunt despre readaptare. Corpul are nevoie de mișcare, apă și un ritm de odihnă potrivit.
Ce observi în următoarele zile
Urmărește picioarele, respirația și urechile. Disconfortul ușor al urechilor trece de obicei în câteva ore sau zile; dacă persistă sau apare durere, scăderea auzului ori scurgere, consultă un medic. Orice umflare unilaterală a piciorului cere evaluare rapidă.
Boala la întoarcere
Dacă apar febră, tuse, diaree sau alte simptome după o călătorie, spune medicului unde ai fost. Pentru tulburările digestive de drum, vezi Diareea călătorului: cum o previi și când ceri ajutor medical.
Ce merită reținut despre zborurile lungi
Pe scurt, zborul lung cere mișcare regulată, apă, haine largi, atenție la urechi și, la persoanele cu risc, o discuție prealabilă cu medicul. Majoritatea problemelor sunt minore și trec singure, dar durerea unilaterală a piciorului sau lipsa de aer sunt urgențe. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate.
- Mișcă gleznele și plimbă-te pe culoar la una–două ore.
- Bea apă regulat; limitează alcoolul și cafeaua.
- Înghite, căscă și mestecă pentru a echilibra urechile.
- Cere sfatul medicului dacă ai boli, ești însărcinată sau ai fost operat recent.
- Ține medicamentele în bagajul de mână, în ambalaj original.
- Pentru piciorul umflat și dureros, mergi la medic; pentru dificultăți de respirație, sună la 112.
Întrebări frecvente
Cât de des trebuie să mă ridic într-un zbor lung?
La una–două ore, când semnalul pentru centuri permite, și să faci exerciții pentru glezne la fiecare 20–30 de minute. Ele susțin circulația din picioare.
De ce mă dor urechile la aterizare?
Presiunea din cabină crește, iar trompa lui Eustachio se deschide mai greu, mai ales dacă ai nasul înfundat. Înghițitul, căscatul și băutul în înghițituri mici ajută; la durere persistentă, consultă medicul.
Pot zbura dacă sunt răcit?
O răceală ușoară nu e de obicei o problemă, dar o infecție puternică, sinuzita sau o otită pot face coborârea dureroasă. Cere sfatul medicului înainte de zbor.
Ciorapii compresivi sunt necesari pentru toți?
Nu pentru toți; pentru persoanele cu risc, decide medicul tipul și mărimea. Ciorapii nepotriviți pot face mai mult rău decât bine.
Ce semne după zbor cer ajutor urgent?
Durerea și umflarea unui picior, durerea în piept, tusea cu sânge sau lipsa de aer. Pentru ultimele trei, sună la 112.
