Căderile pe gheață și pe zăpadă bătătorită sunt unele dintre cele mai frecvente cauze de accidentări iarna, de la simple julituri până la fracturi de încheietură, de gleznă sau de șold. Pot afecta pe oricine, dar riscul și gravitatea cresc la vârstnici, la persoanele cu oase fragile și la cele cu probleme de echilibru.
Majoritatea căderilor se pot preveni prin alegerea încălțămintei, felul de a merge și organizarea drumului. Ghidul explică pașii practici, tehnica de cădere cu mai puține riscuri, primele măsuri după o alunecare și semnele care cer medic. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc consultul de specialitate.
De ce alunecăm și unde e cel mai mare risc
Alunecăm pentru că frecarea dintre talpă și suprafață scade foarte mult pe gheață, iar centrul de greutate al corpului iese brusc din echilibru. Un strat subțire de gheață invizibilă, numit „polei”, este mai periculos decât gheața groasă, vizibilă, pentru că nu îl observi.
Locurile cu risc crescut
- trotuarele umbrite, unde gheața nu se topește;
- trecerile de pietoni și stațiile de transport, cu suprafețe vopsite sau metalice;
- treptele, rampele și intrările în blocuri;
- parcările și zonele din jurul mașinilor, unde apa îngheață în urma dezghețului;
- podurile, pasarelele și suprafețele de metal;
- zonele cu picurare de la burlane sau de la acoperișuri.
Momentele periculoase
Dimineața devreme, după o noapte geroasă, și seara, când temperatura scade după un dezgheț, sunt cele mai riscante. Ploaia înghețată sau lapovița care îngheață transformă rapid trotuarul într-o pistă. În aceste momente, dacă nu este necesar, amână deplasarea.
Contextul general al sezonului este în ghidul Sezonul rece în familie: ghid de sănătate pentru toată iarna.
Cum te echipezi pentru gheață
Încălțămintea potrivită este cea mai importantă măsură de prevenție, pentru că pe ea se sprijină tot corpul. O talpă dură, netedă sau uzată transformă gheața într-o oglindă.
| Element | Ce cauți | De evitat |
|---|---|---|
| Talpă | Cauciuc moale, cu profil adânc, aderență la frig | Talpă netedă, dură, uzată |
| Toc | Jos, lat, stabil | Toc înalt sau subțire |
| Încălțăminte | Impermeabilă, călduroasă, bine prinsă pe gleznă | Încălțăminte largă care alunecă |
| Accesorii | Tălpi detașabile cu crampoane pentru gheață, bețe pentru mers, la nevoie | Bețe improvizate sau fără vârf antiderapant |
| Haine | Libertate de mișcare, fără fulare care atârnă | Haine care limitează brațele |
Alte reguli de echipare
- Poartă o geantă pe umăr, în diagonală sau în rucsac, ca să ai mâinile libere.
- Nu merge cu mâinile în buzunare; brațele echilibrează corpul.
- Poartă mănuși, pentru că ele îți permit să ții brațele afară fără să te înghețe.
- Folosește tălpi sau crampoane detașabile atunci când gheața este groasă, dar scoate-le pe pardoseala interioară, pentru că pot fi alunecoase.
Sfat: Încearcă încălțămintea pe un trotuar uscat înainte de iarnă: alunecă pe plăci? Dacă da, probabil că va aluneca și pe gheață. Un cauciuc moale, prins în frig, ține mai bine decât unul care se întărește.
Cum mergi pe gheață: tehnica pașilor mici
Mersul sigur pe gheață seamănă cu mersul unui pinguin: pași mici, tălpi puse plat pe sol și centrul de greutate deasupra picioarelor. Nu e elegant, dar funcționează.
- Fă pași scurți, ca să nu îți pierzi echilibrul.
- Pune talpa pe tot piciorul odată, nu doar călcâiul sau vârful.
- Îndoaie ușor genunchii și ține greutatea puțin înainte.
- Ține brațele puțin depărtate de corp, pentru echilibru.
- Nu te grăbi și nu alerga ca să prinzi autobuzul.
- Privește în față, la câțiva pași, nu doar în jos și nu la telefon.
- Pe scări, ține-te de balustradă și coboară cu pași mici, unul câte unul.
- Când cobori dintr-o mașină, pune mai întâi piciorul pe sol și verifică suprafața.
Pe pante și la trecerile de pietoni
Pe o pantă mică, merge mai sigur cu pași laterali, iar în coborâre cu genunchii îndoiți. Când ai un copil de mână, ține-l cu o mână, dar nu te baza pe el ca sprijin. La o trecere de pietoni alunecoasă, mergi mai încet și întreabă-te dacă alegi cel mai sigur traseu.
Cu obiecte în mână
Dacă ai pungi sau o geantă grea, repartizează greutatea în ambele mâini sau în rucsac. Nu purta obiecte care îți ascund vederea picioarelor. Telefonul se folosește doar după ce te-ai oprit într-un loc sigur.
Cum cazi cu mai puține riscuri
Dacă simți că aluneci, un reflex bun poate reduce gravitatea. Ideea este să protejezi capul, coloana și încheieturile, nu să te agăți de orice.
- Încearcă să cazi pe lateral sau pe fese, nu pe spate drept sau pe încheietura întinsă.
- Strânge bărbia spre piept, ca să nu lovești ceafa de sol.
- Nu întinde brațele rigide pentru a opri căderea, pentru că poți provoca fractura de încheietură; îndoaie coatele.
- Dacă ai ceva în mână, dă-i drumul, nu te lupta pentru el.
- Relaxează corpul pe cât se poate, în loc să te încordezi.
Nu există garanții, iar reflexele nu pot fi exersate la comandă, dar a ști ce vrei să faci poate ajuta. Persoanele în vârstă ar trebui să prefere în zilele cu poleiul să evite ieșirile; detalii în Prevenirea căderilor la vârstnici: cum faci casa mai sigură.
Ce faci imediat după o alunecare
Primul pas după o cădere este să nu te ridici în grabă și să verifici ce s-a întâmplat. Starea de șoc poate ascunde durerea.
- Rămâi câteva clipe întins și respiră. Verifică dacă simți durere puternică, amorțeală sau dacă poți mișca degetele, mâinile și picioarele.
- Dacă ai lovit capul, nu te ridica imediat; chiar dacă nu pare nimic, poate apărea amețeală.
- Ridică-te treptat: mai întâi în șezut, apoi în genunchi, apoi în picioare, cu sprijin.
- Dacă nu poți călca pe picior sau durerea e puternică, nu încerca să mergi; cere ajutor.
- Aplică ceva rece, învelit într-o cârpă, pe zona lovită, maximum câteva minute la rând, dacă nu e o rană deschisă.
- Dacă există rană deschisă, curăță-o cu apă curată și acoper-o cu un pansament curat.
Semne care cer evaluare medicală
- durere intensă, care crește sau nu permite mișcarea;
- umflătură rapidă, vânătaie mare sau deformarea unui membru;
- imposibilitatea de a călca sau de a folosi mâna;
- lovitură la cap, mai ales cu greață, vărsături, dureri de cap puternice, somnolență sau amețeală;
- durere de gât sau de spate după cădere;
- durere în zona șoldului la vârstnici.
Atenție: Sună la 112 dacă persoana și-a pierdut cunoștința, convulsionează, nu poate fi trezită, are o deformare evidentă, sângerare puternică sau dureri de spate cu amorțeală. Nu o muta fără necesitate, dacă bănuiești o leziune a coloanei.
| Situație după cădere | Ce faci |
|---|---|
| Julitură fără alte probleme | Curăță, pansează, urmărește |
| Durere moderată la un membru, care persistă | Consult medical în ziua respectivă sau a doua zi |
| Lovitură la cap cu amețeală sau vărsături | Evaluare medicală urgentă |
| Deformare, imposibilitate de mers, durere severă | 112 |
Fracturile după cădere: ce merită știut
O cădere pe gheață poate provoca fracturi, iar cele mai frecvente vizează încheietura mâinii, glezna, brațul și, la vârstnici, șoldul. Nu poți stabili singur dacă un os e rupt: doar examenul medical și o radiografie lămuresc situația.
De ce contează oasele
La persoanele cu oase fragile, de exemplu în osteoporoză, o cădere de la înălțimea corpului poate fi suficientă pentru o fractură. Dacă ai fost diagnosticat cu osteoporoză sau ai avut deja o fractură după o lovitură mică, discută cu medicul despre prevenție și despre ce măsuri de siguranță ți se potrivesc iarna.
Recuperarea și prudența ulterioară
După o fractură sau o entorsă, respectă indicațiile medicului privind imobilizarea, mersul și controalele. Revenirea grăbită la activitate poate prelungi vindecarea. Întreabă despre exerciții de echilibru și de întărire a mușchilor, pentru că scad riscul unei noi căderi. Despre siguranța casei pentru cei în vârstă citește ghidul Vârstnicii și anotimpurile: ghid de sănătate pe tot anul, iar pentru pregătirea de bază a casei, trusa medicală a casei.
Sfat: Dacă o rudă în vârstă iese iarna, sună-o după ce ajunge la destinație și roagă-o să evite ieșirile în zilele cu polei, dacă nu sunt obligatorii; cumpărăturile pot fi livrate sau făcute de altcineva.
Acasă, la scară și la bloc
Gheața nu e doar pe stradă; intrarea în bloc, curtea și scările pot fi la fel de periculoase. Dacă ești proprietar sau administrator, câteva măsuri reduc riscul pentru toți.
- Curăță zăpada și gheața din fața casei sau a scării cât mai devreme.
- Folosește material antiderapant, cum ar fi nisip sau pietriș mărunt, conform recomandărilor locale; evită cantități mari de sare care pot strica suprafețele și încălțămintea.
- Reparează burlanele care picură pe trotuar.
- Verifică iluminarea intrărilor, pentru că întunericul mărește riscul.
- La interior, șterge apa adusă de pe încălțăminte și folosește covorașe antiderapante.
Pentru pregătirea locuinței pentru persoane vulnerabile, vezi și Vârstnicii iarna: frigul, încălzirea locuinței și izolarea. Dacă cineva a stat mult afară după cădere, ia în calcul riscul frigului și citește Hipotermia și degerăturile: semne și când suni la 112.
Ce merită reținut despre căderile pe gheață
Pe scurt, o talpă potrivită, pașii mici și atenția la locurile periculoase previn majoritatea căderilor, iar o reacție calmă după alunecare protejează de complicații. Când apar durere intensă, lovitură la cap sau deformare, evaluarea medicală nu se amână.
- Încălțăminte cu talpă moale și profil adânc, toc jos.
- Pași mici, tălpi plate, genunchi ușor îndoiți, mâini libere.
- Cazi pe lateral, cu bărbia la piept, fără brațe rigide.
- Nu te ridica brusc; verifică întâi dacă ești rănit.
- Lovitură la cap, deformare sau pierderea cunoștinței: 112.
Întrebări frecvente
Ce talpă este cea mai sigură pe gheață?
Una din cauciuc moale, cu profil adânc, care rămâne flexibilă la frig. Tălpile detașabile cu crampoane ajută pe gheață groasă.
Cum mă ridic corect după o cădere?
Rămâi puțin întins, verifică dacă te doare ceva, apoi ridică-te treptat, în șezut, genunchi și picioare, cu sprijin. Dacă nu poți călca pe picior, cere ajutor.
Ce fac dacă am lovit capul?
Chiar dacă pare ușor, urmărește greața, vărsăturile, durerea de cap, somnolența sau confuzia. În aceste cazuri, mergi la urgențe; dacă pierzi cunoștința, sună la 112.
Sarea pe trotuar ajută?
Topește gheața, dar poate irita pielea animalelor, strica încălțămintea și suprafețele. Pietrișul sau nisipul oferă aderență fără aceste dezavantaje.
Pot merge cu bețe de trekking pe gheață?
Bețele cu vârf adecvat ajută la echilibru, dar necesită utilizare corectă. Pentru vârstnici, discută cu medicul sau cu un kinetoterapeut despre un mijloc de sprijin potrivit.
