Vârstnici

Vârstnicii pe caniculă: riscuri și cum îi ajuți să treacă vara

De ce canicula e mai periculoasă la vârstnici, cum recunoști epuizarea termică și insolația, cum răcorești locuința și cum îi ajuți pe cei dragi la distanță.

De Redacția RevistaSănătății8 min de citit
Living răcoros cu fotoliu din piele, pian și ventilator lângă oglindă

Canicula este mai periculoasă pentru un vârstnic pentru că organismul lui transpiră mai puțin, simte setea mai târziu și suportă mai greu efortul de a-și menține temperatura normală. Asta înseamnă că un val de căldură poate dezechilibra rapid un om care în alte zile se simte bine, chiar dacă nu iese din casă.

Vestea bună este că majoritatea problemelor se pot preveni cu măsuri simple, aplicate din prima zi caldă: băut regulat, locuință răcorită, haine potrivite și cineva care întreabă zilnic cum se simte. Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate; pentru bolile și medicamentele fiecăruia decide medicul de familie.

De ce suferă vârstnicii mai mult când e cald

Vârstnicii suferă mai mult de căldură deoarece mecanismele prin care corpul se răcorește, adică transpirația și dilatarea vaselor din piele, funcționează mai slab. Pe lângă vârstă, mai contează bolile cronice și tratamentele.

Corpul care se răcorește mai greu

Transpirația este principala metodă de a elimina căldura. Cu timpul, glandele sudoripare răspund mai puțin, iar circulația către piele se adaptează mai încet. Rezultatul: temperatura corpului urcă ușor, fără ca omul să simtă un disconfort clar la început.

Setea care vine târziu

Senzația de sete este un semnal care slăbește odată cu vârsta. Un om poate fi deja deshidratat când spune că „nu-i e sete”. Mai multe despre acest mecanism găsești în Deshidratarea la vârstnici: de ce apare ușor și ce semne are.

Boli și medicamente care adaugă risc

Bolile de inimă, de rinichi sau de plămâni, diabetul, demența sau mobilitatea redusă cresc riscul. La fel, unele medicamente influențează eliminarea apei, tensiunea sau transpirația. Medicul sau farmacistul poate spune dacă schema ta cere atenție suplimentară în zilele fierbinți. Nu opri și nu schimbi nimic fără sfatul lor.

Semne ale epuizării termice și ale insolației

Epuizarea termică și insolația sunt două trepte ale aceleiași probleme: a doua este mult mai gravă și este o urgență. A le recunoaște la timp poate face diferența.

SemnEpuizare termicăInsolație
PieleUmedă, transpirată, palidăFierbinte, adesea uscată, roșie
StareSlăbiciune, amețeală, greațăConfuzie, somnolență, agitație
PulsRapid, slabRapid, poate fi puternic
Temperatura corpuluiModerat crescutăFoarte mare
Ce faciRăcorire, apă, odihnă, apel la medic dacă nu treceSună la 112, răcorește, nu aștepta

Ce faci imediat la epuizare termică

  1. Mută persoana într-un loc răcoros, la umbră sau în interior.
  2. Desfă hainele strâmte și scoate straturile în plus.
  3. Dă-i să bea lichide în înghițituri mici, dacă este conștientă și poate înghiți.
  4. Răcorește-i pielea cu cârpe umede, fără apă înghețată.
  5. Rămâi lângă ea și urmărește starea.

Dacă simptomele nu se ameliorează în scurt timp sau se înrăutățesc, apelează medicul sau serviciul de urgență. Pașii detaliați, valabili pentru oricine, sunt în Insolația și epuizarea termică: semne și ce faci imediat.

Atenție: Dacă un vârstnic este confuz, foarte somnolent, are pielea fierbinte și uscată sau nu reacționează normal, sună imediat la 112. Până vine ambulanța, mută-l la umbră și răcorește-l cu cârpe umede. Nu-i da de băut dacă nu este complet conștient.

Cum răcorești locuința, mai ales într-un bloc

Locuința ține loc de adăpost, dar într-un bloc din ultimele etaje temperatura interioară poate depăși temperatura de afară în zilele toride. Câteva obiceiuri o scad vizibil, fără costuri mari.

Ziua: închis și umbrit

  • Trage jaluzelele sau perdelele pe partea cu soare, de dimineață.
  • Ține geamurile închise cât timp afară este mai cald decât înăuntru.
  • Stinge aparatele care degajă căldură dacă nu sunt necesare.
  • Mută-te, pe cât se poate, în camera cea mai răcoroasă a casei.

Noaptea și dimineața devreme: aerisire

Când aerul de afară se răcește, deschide ferestrele pentru curent ușor, în siguranță, apoi închide-le înainte să se încălzească. Un ventilator ajută la mișcarea aerului, dar la temperaturi foarte mari nu mai răcorește ca până atunci și poate usca pielea și mucoasele; combină-l cu băut regulat și haine ușoare.

Aparatul de aer condiționat

Dacă ai aer condiționat, folosește-l moderat, fără diferențe mari între interior și exterior și fără jet direct asupra corpului. Filtrele se curăță regulat. Detalii practice despre setări și întreținere sunt în Aerul condiționat și sănătatea: setări și întreținere.

Jeturi de apă potabilă care curg dintr-o fântână cu mai multe robinete

Băutul, mâncatul și hainele în zilele fierbinți

Pe caniculă, un vârstnic are nevoie de lichide regulate, mese ușoare și haine care lasă pielea să respire. Cantitatea de lichide potrivită depinde de boli, deci se stabilește cu medicul.

Hidratare practică

  • Pune pe masă o sticlă sau un ibric cu apă și bea câte puțin, des.
  • Leagă băutul de rutine: la fiecare masă, la fiecare medicament, la fiecare emisiune.
  • Poți include supe reci, fructe și legume bogate în apă.
  • Limitează cafeaua în exces și alcoolul, care pot agrava pierderile.
  • Dacă ai boli de inimă sau de rinichi ori ești pe regim de lichide, nu-ți fixa singur cantitatea.

Mese și haine

Mesele mici, ușoare, mai multe pe zi, sunt mai ușor de tolerat decât o masă grea. Hainele largi, deschise la culoare, din bumbac sau in, ajută pielea să elibereze căldura. Pantofii deschiși, dar stabili, evită căderile.

Sfat: Dacă ai nevoie de un reper vizual, urmărește culoarea urinei: foarte închisă și în cantitate mică poate arăta lipsă de lichide. Anunță medicul dacă se repetă.

Ieșirile din casă pe vreme caldă

Cel mai sigur este să rămâi în interior în orele cele mai fierbinți și să ieși doar dimineața devreme sau seara târziu. Dacă ai de făcut drumuri, le planifici.

MomentCe faci
Dimineața devremeDrumurile necesare: piață, farmacie, plimbare scurtă
Prânz și după-amiazăRămâi în interior, în camera răcoroasă
Seara târziuPlimbare scurtă, apă la îndemână
În toate momentelePălărie cu boruri, ochelari de soare, cremă solară, apă la tine

Mersul prin piețe aglomerate, stațiile de autobuz la soare și coada în aer liber sunt capcane. Cere ajutor pentru cumpărături sau comandă în altă zi, când e mai răcoare. Despre protecția la soare și indicele UV vezi Indicele UV: ce înseamnă și cum îți planifici ziua vara; despre pielea fragilă, Pielea fragilă la vârstnici: îngrijire iarna și vara.

Cum îi ajuți pe cei dragi, de aproape sau la distanță

Cel mai de preț ajutor este un contact zilnic și atent: o vizită sau măcar un telefon, cu întrebări concrete. Nu e nevoie de multe, ci de constanță.

Întrebări care spun mai mult decât „ești bine?”

  • Ce ai băut azi și la ce oră?
  • Ce temperatură este în cameră?
  • Ai mâncat ceva? Cum te simți când te ridici?
  • Ți-ai luat medicamentele?
  • Ai ieșit din casă azi?

Un răspuns încurcat, o voce somnolentă sau o neglijare a rutinei obișnuite sunt motive să mergi sau să trimiți pe cineva.

Plan pentru zilele cu cod de caniculă

Atunci când autoritățile anunță alertă de căldură, anunță-ți apropiații, sună-i de două ori pe zi și discută cu un vecin de încredere care să bată la ușă. Dacă părintele locuiește singur, ghidul Părintele vârstnic care locuiește singur: siguranța acasă oferă idei pentru siguranța acasă. Un plan scris, cu numerele de urgență, stă bine lângă telefon.

Medicamentele și căldura

Unele tratamente se comportă diferit pe vreme caldă, iar păstrarea lor corectă contează la fel de mult. Medicamentele lăsate într-o cameră fierbinte, la soare sau în mașina încălzită își pot pierde din calitate; citește pe cutie sau în prospect condițiile de păstrare și întreabă farmacistul când nu ești sigur.

Ce discuți cu medicul înainte de vară

Merită să întrebi, la un control de primăvară, dacă vreunul dintre medicamentele tale cere atenție specială la căldură sau la pierderi de lichide, ce faci dacă ai vărsături ori diaree și cui te adresezi când te simți rău. Nu ajusta singur dozele și nu sări peste ele, nici dacă ți se pare că „pe căldură nu mai ai nevoie”. Pentru organizarea pastilelor pe zile vezi Organizarea medicamentelor la vârstnici: cutii și liste.

Ce urmărești zilnic

Observă amețeala la ridicare, scăderea bruscă a poftei de mâncare, urina puțină sau foarte închisă și starea de oboseală neobișnuită. Notează-le și spune-le medicului sau familiei; un detaliu mic poate arăta devreme o deshidratare.

Copiii și vârstnicii în aceeași casă

Când bunicii și nepoții stau sub același acoperiș, căldura îi afectează pe amândoi, dar diferit: copiii mici nu spun când le este rău, iar vârstnicii nu simt setea. Ritualul comun de băut apă, la ore fixe, protejează pe amândoi. Citește și Copiii și canicula: protecție, lichide și semne de alarmă pentru semnele specifice la copii.

Dacă locuiți într-un apartament mic, mutați masa și activitățile în camera cea mai răcoroasă și evitați gătitul îndelungat în orele fierbinți. O baie călduță sau un duș rece pe picioare și brațe poate ajuta la răcorire, dar fără șoc termic; evită apa foarte rece dacă ai boli de inimă.

Ce merită reținut despre vârstnici și canicula

Pe scurt, căldura este un risc real pentru vârstnici pentru că sete, transpirație și adaptare scad cu vârsta, însă ea poate fi gestionată cu obiceiuri zilnice simple și cu atenția celor din jur. Cele mai bune măsuri sunt cele făcute înainte să apară problema.

  • Bea la ore fixe, chiar dacă nu simți sete, în limita indicată de medic.
  • Răcorește casa: umbră ziua, aerisire noaptea, ventilator sau aer condiționat moderat.
  • Ieși doar dimineața devreme sau seara, cu pălărie și apă.
  • Recunoaște semnele: amețeală, greață, piele fierbinte și uscată, confuzie.
  • Confuzia sau lipsa de reacție înseamnă 112.
  • Un telefon zilnic și un vecin de încredere fac diferența.

Întrebări frecvente

De la ce temperatură devine periculoasă căldura pentru un vârstnic?

Nu există un prag unic; riscul crește când temperaturile sunt mari mai multe zile la rând, mai ales noaptea. Contează și umiditatea, locuința și bolile persoanei.

Ce fac dacă un vârstnic nu vrea să bea?

Oferă lichide în cantități mici, des, în forme plăcute: apă, supă rece, fructe. Dacă refuză constant sau pare somnolent, contactează medicul.

Este bun un ventilator îndreptat spre un vârstnic?

Poate ajuta la mișcarea aerului, dar nu îndreptat direct și prelungit asupra corpului, iar la temperaturi foarte mari nu înlocuiește apa și răcorirea. Combină-l cu alte măsuri.

Poate un vârstnic să facă o baie rece?

Un duș călduț sau o cârpă udă poate răcori, însă apa foarte rece poate provoca șoc, mai ales la cei cu boli de inimă. Întreabă medicul.

Când sun la 112?

Când vârstnicul este confuz, foarte somnolent, are piele fierbinte și uscată, respiră greu sau își pierde cunoștința.

↑